Idicel

 

mugurii pleznesc prin coaja ramurilor. te intinzi pe spate si prin pamantul reavan poti auzi cum creste iarba. raze de soare te ating bland, pamantul se incalzeste incet si auzi un cal rumegand iarba cea noua. auzi apoi coasa in aceeasi iarba, si stai mai departe intins cu gandul la toate ale lumii si la nimic. mistretii si-au inceput goana prin cucuruz, auzi cainii latrand peste sat si o frunza rosie iti cade pe piept. prima bruma subtire se asaza pe tine, miroase a struguri storsi, iti scartie vantul prin crengi si se aude securea crapand lemnul in doua. mai zabovesti un pic, te ridici in capul oaselor si mai privesti odata la urma lasata in zapada. te indrepti spre casa, sufli in palme, se lasa inserarea si auzi ca un zvon buciumul feciorilor si jocul turcii. miroase a cozonac si toti ai tai sant in casa calda. a mai trecut un an. bine ai venit acasa, straine..